Iubitul meu,
Deja 2 luni. 2 luni de cînd scriu aceste scrisori. 2 luni în care teancul de scrisori a fost comparat cu un jurnal, cu fanteziile unei aberante și cu o adevărată sursă de inspirație. Ce sunt aceste scrisori? Fiecare decide pentru sine. Fiecare-și alege ceea ce i se potrivește mai mult. Ce sunt aceste scrisori pentru mine? Dezgoliri pure a sufletului. Și acum despre suflet. Sufletul în blogosferă.
În cea din Moldova. Mai că lipsește. Și dacă cuvintele necenzurate sunt mai citite, de ce nu? Și dacă critici (practic) pe toți și toate, și asta aduce trafic, de ce nu?
Și noi ne mirăm că societatea (cea mai mare parte) devine incultă și agresivă. Cu așa mesaje, de ce nu?
Deși, recunosc, sunt bloguri, cu cuvinte necenzurate, cuvinte urîte, dar care exprimă adevăruri, și relevă frumuseți interioare. Dar ele sunt așa de puține. Pentru că și oameni care gîndesc și simt cu adevărat sunt așa de puțini.
Evident, că într-o lume democratică, fiecare decide ce și cum să facă. Ce și cum să scrie. Și dacă omul știe, că dacă folosește cuvinte necenzurate, critici (uneori și absurde, da asta contează mai puțin), eu pot să scriu cărți întregi despre cultură și importanța cuvintelor, mai ales a celor din partea liderilor de opinie, că nu se va schimba nimic. Poate, foarte puțin doar.
Femeia,
care vrea mai mult suflet în blogosferă
Deja 2 luni. 2 luni de cînd scriu aceste scrisori. 2 luni în care teancul de scrisori a fost comparat cu un jurnal, cu fanteziile unei aberante și cu o adevărată sursă de inspirație. Ce sunt aceste scrisori? Fiecare decide pentru sine. Fiecare-și alege ceea ce i se potrivește mai mult. Ce sunt aceste scrisori pentru mine? Dezgoliri pure a sufletului. Și acum despre suflet. Sufletul în blogosferă.
În cea din Moldova. Mai că lipsește. Și dacă cuvintele necenzurate sunt mai citite, de ce nu? Și dacă critici (practic) pe toți și toate, și asta aduce trafic, de ce nu?
Și noi ne mirăm că societatea (cea mai mare parte) devine incultă și agresivă. Cu așa mesaje, de ce nu?
Deși, recunosc, sunt bloguri, cu cuvinte necenzurate, cuvinte urîte, dar care exprimă adevăruri, și relevă frumuseți interioare. Dar ele sunt așa de puține. Pentru că și oameni care gîndesc și simt cu adevărat sunt așa de puțini.
Evident, că într-o lume democratică, fiecare decide ce și cum să facă. Ce și cum să scrie. Și dacă omul știe, că dacă folosește cuvinte necenzurate, critici (uneori și absurde, da asta contează mai puțin), eu pot să scriu cărți întregi despre cultură și importanța cuvintelor, mai ales a celor din partea liderilor de opinie, că nu se va schimba nimic. Poate, foarte puțin doar.
Femeia,
care vrea mai mult suflet în blogosferă
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu