Iubitul meu,
Am o dilemă. Una mare. Foarte mare. Se tot plimbă prin cap și nu-mi dă pace. Eu o alung cu diverse gînduri. Îi zic că totul depinde de om, situație. Mă gîndesc că timpul, Dumnezeu, Universul le pune toat la locul lor. Dar ea se întoarce. Dilema: ce dacă omul pe care-l iubești te face nefericit(ă)?
Sentimente controversate. Îl iubești, te simți bine alături de el. Dar
unele calități de ale sale pur și simplu .... îți taie aripile. Vrei să fii cu el o viață, dar conștientizezi foarte clar că unele aspecte ți-o vor face calvar. Vrei să fie tata copiilo tăi, dar înțelegi că pasivitatea sa va pune pe umerii tăi și copiii, și casa, și chiar pe el însăși. Te gîndești că e omul potrivit. Totuși, multe din lucrurile care-ți plac pur și simplu nu le poți face, fiind alături.
Îl iubești, și înțelegi, cu această persoană, poți să-ți încui visele și aspirațiile într-o lădiță și să arunci cheia în mare. Și ai de ales: visele sau iubirea? Și ce să alegi? Eu nu știu. La fel cum nu știu dacă poți simultan iubi (cu adevărat) 2 persoane.
Femeia,
cu capul plin de întrebări stranii
Acest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergereNecatind la retorica textului, indraznesc careva raspunsuri:
RăspundețiȘtergere1. As alege visele!
2. Iubirea moare fara vise!
3. Da, poti iubi cu adevarat 2 persoane doar ca in mod divers si din motive diferite!
4. Intrebarile stranii isi au rostul lor si odata ce au aparut nu sunt chiar atit de stranii cum as fi dorit eu sa cred ca sunt!
5. Departarea e unica vinovata a acestor dileme!
Femeia,
care zece ani in urma a trecut prin aceleasi dileme si care la aceleasi mii de intrebari stranii a refuzat atunci sa-si raspunda...
Sunt in dilema de ceva timp, punindu-mi o singura intrebare, ce ma framinta de citiva ani, totushi exista dragostea adevarata???cum se manifesta??ce simti cind ea apare???
RăspundețiȘtergere...shi trebuie sa ashtepti aceasta dragoste sau sa fii cu o persoana cu care sa imparti simpla singuratate a ta, doar de a nu fi singura??
ad_memoriam , multumesc, multumesc mult de tot. Sa stii ca comentariul tau reprezinta mai mult decit simple cuvinte.
RăspundețiȘtergereOllya, intrebarile tale vor fi subiectul central al unei scrisori, daca nu te superi ;)
RăspundețiȘtergereAcest comentariu a fost eliminat de autor.
RăspundețiȘtergeree ok, chiar ma bucur... astept cit mai multe sfaturi utile :)
RăspundețiȘtergerep.s: recomand sa citesti shi articolul meu: http://ollyaiordachi.blogspot.com/2012/05/ginduri-ascunse.html?spref=fb
Draga Serenity,
RăspundețiȘtergereSfatul meu e sa fugi cat mai curand si cat mai repede. Daca te afli in situatia asta, o sa suferi intreaga viata, chiar daca (sa admitem) iubirea pe care i-o porti si probabil ti-o poarta va dura o viata. Acele "calitati" despre care vorbesti te vor ofili si treptat vei ajunge sa te urasti probabil, pentru ca vei ajunge sa faci compromisuri si sa treci peste tine, de multe ori.
Fugi acum, nu amana. Vei suferi foarte mult (poate ani), pentru ca il iubesti. Insa vei ajunge sa fii fericita. Iubirea adevarata, daca exista, creste din compatibilitate, si nicicum din compromisuri.
Te invit la un chat daca ai dori sa vorbim mai mult pe aceasta tema.
Elena, sunt gata pentru chat :)
ȘtergereSkype: scrisoriiubituluiplecat
Miercuri seara te voi contacta.
RăspundețiȘtergereok ;)
Ștergerehttp://www.youtube.com/watch?v=IpLsFumNZD4
RăspundețiȘtergereAscultati-l pe Richard Wurmbrand!:)
Mi-i aproape Cohen
RăspundețiȘtergerehttp://www.youtube.com/watch?v=Ki9xcDs9jRk
Plimbandu-ma prin parc, printre frunzele vestede am zarit un suflet ranit cu aripile frante, cu cicatrici adanci si urme de talpa.
RăspundețiȘtergereEra un suflet plapand, un suflet pur de copil, pierdut si ranit.L-am ridicat incet, l-am privit un timp apoi l-am apropiat de buze si l-am sarutat.
Aveam acum in palme un suflet aproape inghetat cu aripi frante si cicatrici adanci.
Nu stiam ce sa fac, vroiam sa il asez la loc si sa plec mai departe gandindu-ma ca pana la urma l-ar fi gasit altcineva.
Nu era sufletul meu, nu era problema mea, nu aveam nevoie de o complicatie in plus.
Ma uitam la el cum se incalzea in palmele mele si mi-am urat egoismul, mi-am urat nepasarea.
Am inceput sa plang si lacrimile fierbinti udau sufletul din palmele mele, sufletul acela cu cicatrici adanci si urme de talpa.
Am privit cu uimire cum urmele talpilor dispareau spalate de lacrimile mele si atunci am aflat in mine raspunsul.
L-am sarutat din nou si l-am asezat alaturi de sufletul meu.
L-am incalzit cu dragoste, l-am hranit cu dezmierdari, l-am spalat cu lacrimi si i-am vindecat ranile sarutandu-i-le.
L -am pastrat inauntrul meu incercand sa il ascund de durere.
Nu a fost deloc usor, au fost momente in care sufletul acela chinuit aproape renunta la viata, au fost momente in care eu aproape renuntam la lupta.
Dar zilele au trecut si foarte incet sufletul acela ranit si cu cicatrici adanci a inceput sa se vindece.
Acum privesc un suflet cu aripi noi, cu cicatrici subtiri si fara urme de talpa.
E acelasi suflet pur de copil pe care durerea nu a reusit sa il schimbe.
A venit clipa in care sufletul gasit isi va lua zborul punandu-si la incercare aripile noi .
Imi deschid acum palmele iar el se inalta timid spre ceruri albastre, spre stele noi, purtat de adieri noi.
Il privesc cum planeaza lin, cum se indeparteaza tot mai mult de vechiul adapost.
Plang si acum ca si in prima zi dar lacrimile mele sunt de aceasta data lacrimi de fericire.
Iubesc sufletul acesta atat de mult incat il pot lasa sa zboare. E poate prima oara cand iubesc.
Nu simt durere, nu simt regrete, nu ii reprosez plecarea.
Ma uit doar la el cum pleaca si stiu ca nu va uita niciodata nici palmele mele, nici sufletul meu.
Zboara suflet drag, iubirea mea iti va veghea somnul, lacrimile mele iti vor spala urmele de talpi, buzele mele iti vor saruta cicatricile,
iar palmele mele iti vor fi oricand adapost!
La acest comentariu aș activa butonul ”Love”
RăspundețiȘtergere