Iubitul meu,
Astăzi a plouat. De la început puternic, cu stropi mari. Apoi, mai lent, mai mărunt. Și cîtă fericire peste noi. Pentru trupurile și gîndurile noastre. Atmosfera a devenit mai proaspătă. Și lucrul a mers mai ușor. Și comunicarea mai aerată. Și zîmbetele mai largi.
Și m-am gîndit că și sufletul nostru are nevoie de ploi. Uneori. Ploi de emoții, de cuvinte, de gînduri, muzică, literatură, .... orice. Pentru că fiecare-și poate forma ploaia din ce crede el că e mai bine. Important e să
plouă.
Cum e ploaia din suflet? E frumoasă. E o curățare a gîndurilor și emoților. Ordonarea pe policioare, dacă dorești. Ea împrosătează viziunile, senzațiile și felul cum te simți. Ea poate aduce schimbări sau stabilitate. Poate fi torențială sau ciobănească. Dar ea neapărat aduce cu sine curcubeul. Și neapărat te face să te simți mai bine.
Cum o fac eu pe paparuda cu sufletul meu? Simplu. Mă izolez de lume. Mă închid în casă. Deconectez telefonul. Evit internetul. Uneori pun muzică și dansez. Alteori, ascult piese triste și plîng. Cîțiva ani în urmă scriam poezii....
Pînă la urmă, ploaia din suflet sunt emoțiile generate de lucruri/activități care-ți plac cu adevărat, pe care VREI să le faci și posibil deseori nu ai timp. Sunt oamenii cu care vrei să comunici, da tot uiți să-i suni. Sunt cărțile pe care vrei să le citești, dar tot le lași pe raft. Sunt călătoriile pe care le amîni, pentru că cheltui bani pe lucrui efemere. Fă mai des ceea ce dorești cu adevărat. Căci sufletul fără ploaie, se usucă, la fel cum fără ploaie se usucă și pămîntul cu tot ce e pe el.
Femeia,
care tot mai des prinde și aprinde ploaia
Astăzi a plouat. De la început puternic, cu stropi mari. Apoi, mai lent, mai mărunt. Și cîtă fericire peste noi. Pentru trupurile și gîndurile noastre. Atmosfera a devenit mai proaspătă. Și lucrul a mers mai ușor. Și comunicarea mai aerată. Și zîmbetele mai largi.
Și m-am gîndit că și sufletul nostru are nevoie de ploi. Uneori. Ploi de emoții, de cuvinte, de gînduri, muzică, literatură, .... orice. Pentru că fiecare-și poate forma ploaia din ce crede el că e mai bine. Important e să
plouă.
Cum e ploaia din suflet? E frumoasă. E o curățare a gîndurilor și emoților. Ordonarea pe policioare, dacă dorești. Ea împrosătează viziunile, senzațiile și felul cum te simți. Ea poate aduce schimbări sau stabilitate. Poate fi torențială sau ciobănească. Dar ea neapărat aduce cu sine curcubeul. Și neapărat te face să te simți mai bine.
Cum o fac eu pe paparuda cu sufletul meu? Simplu. Mă izolez de lume. Mă închid în casă. Deconectez telefonul. Evit internetul. Uneori pun muzică și dansez. Alteori, ascult piese triste și plîng. Cîțiva ani în urmă scriam poezii....
Pînă la urmă, ploaia din suflet sunt emoțiile generate de lucruri/activități care-ți plac cu adevărat, pe care VREI să le faci și posibil deseori nu ai timp. Sunt oamenii cu care vrei să comunici, da tot uiți să-i suni. Sunt cărțile pe care vrei să le citești, dar tot le lași pe raft. Sunt călătoriile pe care le amîni, pentru că cheltui bani pe lucrui efemere. Fă mai des ceea ce dorești cu adevărat. Căci sufletul fără ploaie, se usucă, la fel cum fără ploaie se usucă și pămîntul cu tot ce e pe el.
Femeia,
care tot mai des prinde și aprinde ploaia
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu